BATNA: Cea mai bună alternativă la un acord negociat

Negocierea opțiunilor

Capitolul 1. Opţiuni de menţinere a păcii în perspectiva şcolilor internaţionale de gândire 1. Tradiţia idealistă: spre o pace liberală 1. Agenda realistă pentru pace: supravieţuire şi pacea învingătorului 1. Impactul structuralismului. Agenda marxistă pentru pace : spre o pace — justiţie socială şi emancipare 1. Contribuţiile post-structuraliste la conceptul de pace Capitolul 2.

cum să câștigi bani având o mașină opțiune binară cont demo lionstone

Conflictul internaţional 2. Dinamica evoluţiei conflictului internaţional 2. Dimensiuni socio-psihologice ale conflictului internaţional 2. Conflictul ca şi proces determinat de nevoi şi temeri colective 2. Conflictul ca proces intersocietal 2.

  • 5 mm prețuri valutare
  • Strategie indicator canal chanel

Conflictul ca proces multilateral de influenţă mutuală 2. Conflictul ca şi proces interactiv, cu o dinamică escalatorie autoperpetuantă Capitolul 3. Negocierea în relaţiile internaţionale 3. Patru perspective ale negocierii 3. Negocierea ca proces de rezolvare a puzzle-ului 3. Negocierea ca tranzacţie 3. Negocierea ca proces organizaţional 3.

Introducere in Studiul Negocierii

Negocierea ca şi politică diplomatică 3. Strategii de negociere 3. O perspectivă praxiologică asupra negocierii 3. Negocierea confruntaţională versus negocierea integrativă 3. Dilema negocierii Studiu de caz: Menţinerea internaţională a păcii Concluzii Anexe Introducere Chiar şi în cele mai favorabile circumstanţe, procesul de menţinere a păcii reprezintă un efort complicat şi dificil.

Procesul actual de menţinere a păcii cuprinde o multitudine de abordări şi metode pentru înţelegerea, managementul şi, cu toată speranţa, rezolvarea conflictelor.

Varietatea de metode este atât un produs al complexităţii crescute a conflictelor internaţionale, cât şi al experienţei comunităţii internaţionale de a administra statele care au au nevoie de ajutor extern, conflictele separatiste, centraliste şi cele interstatale.

În timp ce războaiele din trecut se aflau în mare parte în grija şefilor de stat şi a miniştrilor de externe, conflictul din secolele XX şi XXI a extins distrugerea şi ameninţarea securităţii la scală regională şi mondială. În negocierea opțiunilor teză de licenţă voi prezenta perspectivele conflictului internaţional, a rezoluţiei sale şi a procesului de menţinere a păcii prin metoda negocierii internaţionale.

Nu există nici o regulă generală negocierea opțiunilor să indice de către cine ar trebui implementate mijloacele de menţinere a păcii. Este imposibil de recomandat care dintre aceste metode şi tehnici ar trebui să fie utilizată prima; cea mai atrăgătoare perspectivă ar fi să fie testate — sau, cel puţin, evaluate — toate, pentru a putea fi consolidată una din ele.

De asemenea, nu există o interclasare nici în privinţa agenţilor — aceştia pot fi constituiţi de Naţiunile Unite, organizaţii locale sau regionale sau coaliţii statale neoficiale.

Oraganizaţiile locale sau regionale şi coaliţiile statale pot iniţia activitatea pentru acţiunile oficiale şi pot fi utile negocierea opțiunilor stimularea birocraţiilor diplomatice lente către angrenajul propriu-zis. Atunci câns statele preiau procesul de menţinere a păcii, exercitând întâi iniţiative unilaterale şi abia apoi acumulând suport multilateral, organizaţiile de diferite tipuri joacă un rol important ca parte integrantă din procesul general.

Atunci când eforturile sunt încununate de succes, atât statele cât şi organizaţiile locale sau regionale şi coaliţiile statale trebuie să rămână implicate, denotând fiecare un comportament efectiv. Procesul de menţinere a păcii este unul colectiv şi o chestiune cu o negocierea opțiunilor continuă. Am ales ca subiect pentru teza mea de licenţă chestiunea conflictului şi a negocierii în cadrul relaţiilor internaţionale întrucât aceasta reprezintă o temă centrală în realitatea curentă internaţională.

În momentul de faţă, în sistemul internaţional este instalată o stare de conflict. Este într-adevăr, o lume în conflict, care refuză persistent şi cu tenacitate să se potrivească într-un cadru tehnic preconceput al prevenirii, managementului şi rezoluţiei conflictului, care sunt operate de agenţii imparţiale. Eşecul Naţiunilor Unite, al NATO, al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa OSCE şi al altor organizaţii inter- sau non-guvernamentale de a atinge o pace comprehensivă în locaţii în care au desfăşurat operaţiuni în calitate de mediatori sau participanţi la procesul de menţinere a păcii, este colosal.

În realitate, acest tip de duel nu există, pentru prețul opțiunii este determinat de factori conflictul este întotdeauna mediat de o varietate de agenţi şi structuri.

Modernitatea este co-esenţială cu internaţionalizarea şi globalizarea şi, mai exact, cu internaţionalizarea capitalului şi a muncii ca forme antagonice de relaţii sociale.

cea mai bună strategie pe termen scurt pentru opțiuni binare opțiune platformă foc

Lucrarea de fată îşi propune ca obiective principale: 1 oferirea unei imagini de ansamblu asupra opţiunilor de pace promovate de diferite şcoli internaţionale de gândire; 2 explorarea cauzelor emergenţei conflictului opțiunea vk şi a factorilor care îl alimentează, precum şi implicaţiile acestuia la diferite niveluri socio-psihologic, societal şi 3 descrierea opţiunii negocierii ca negocierea opțiunilor de rezoluţie a conflictului şi analiza diferitelor abordări în practica negocierii.

Pacea reprezintă absenţa oricărei forme indicatori pentru opțiunile coșului violenţă. Liberalismul promoveză desemenea o epistemologie pozitivă a păcii, dar mai prudentă la bazele ontologice decât idealismul, referitor la reflecţiile sale asupra inerenţei violenţei în natura umană. Condiţiile politice şi sociale propice trebuie să fie stabilite cu scopul de a atinge o pace de tip pozitiv prin guvernare democractică standardizată care depinde de negocierea opțiunilor statelor şi organizaţiilor lor de a determina combinaţia potrivită de libertate şi constrângere necesară pentru a promova şi impune o formă liberală şi pozitivă a păcii.

Aici pacea reprezintă absenţa violenţei fizice şi structurale pentru majoritatea din fiecare stat şi poate fi construită prin metode liberale.

Conform tradiţiei realiste, pacea aparţine învingătorului, fiind promovată o pace negativă, derivată din epistemologia negativă a păcii, se ridică datorită problemelor de securitate, a balanţei de putere dintre state şi o ontologie implicită a violenţei şi fricii.

Navigation menu

Absenţa războilui interstatal este suficientă pentru a reprezenta pacea, deşi hegemonia imperială bazată pe victorie negocierea opțiunilor fi o versiune optimă a păcii. Contractele dintre state, precum şi cele dintre negocierea opțiunilor şi cetăţenii săi se bazează pe frică, iar atât timp cât aceste contracte supravieţuiesc, atunci se poate spune că există pace. Managementul conflictului este cel mai bun lucru care poate fi obţinut în acest mediu.

Pacea este intervalul dintre războaie. Structuralismul percepe fundaţiile structurale cum ar fi capitalismul sau pacea de clasă, ca şi justiţie socio-economică pentru indivizi.

opțiuni binare metoda infailibilă opțiuni de strategie tutoriale video pentru începători

Pacea reprezintă emanciparea progresivă. Din punct de vedere ontologic, o pace socială fără clase este plauzibilă, dată fiind metodologia corectă, după descoperirea căreia devine eventual inevitabilă, chiar dacă schimbarea revoluţionară este singura cale prin care să se obţină pacea. Toate acestea, se presupune şi că violenţa fizică şi structurală se petrece în interacţiunea dintre clase, ducând eventual la o revoluţie din care această pace emancipatoare poate ieşi. La nivelul dezbaterilor de gen, este folosită o abordare critică, fiind dezvoltată declarația de venit forex 2021 epistemologie pozitivă a păcii, ce încorporează atât criticile cât şi sensibilităţile de gen, pentru a dezvolta o înţelegere a unor ontologii alternative, sociale şi politice ale păcii.

Post-structuralismul oferă o epistemologie pozitivă a ontologiilor post-suverane ale păcii, printr-o examinare pluralistă şi genealogică a unui spectru larg de probleme şi dinamici ce duc sau constituie diferenţa de identitate şi hibridizare. Capitolul doi prezintă dinamica evoluţiei conflictului internaţional şi dimensiunile socio-psihologice ale acestuia prin abordarea a patru perspective diferite: conflictul ca 1 un proces determinat de nevoi şi temeri colective, şi nu un podus integral de calcule raţionale asupra unor interese naţionale negocierea opțiunilor din partea decidenţilor politici, 2 un proces inter-societal, nu numai un fenomen interstatal sau interguvernamental, 3 un proces multilateral de influenţă mutuală, nu numai ferrara ambalare la domiciliu competiţie în exercitarea puterii coercitive şi 4 un proces interactiv cu o dinamică escalatorie şi autoperpetuantă, nu numai o secvenţă de acţiuni şi reacţiuni ale unor actori stabili.

Capitolul trei prezintă patru aspecte diferite ale procesului de negociere negocierea opțiunilor relaţiile internaţionale: negocierea ca proces de rezolvare negocierea opțiunilor puzzle-ului, ca tranzacţie, ca proces organizaţional şi negocierea ca politică diplomatică. Acest capitol cuprinde de asemenea, şi şapte strategii concrete de negociere - detaşarea de acţiune, reîncadrarea percepţiei taberelor cu privire la valoarea negocierea opțiunilor subiect, contextualizarea blocajului, apelul la un agent terţiar, introducerea unui punct focal, inventarea unei formule de neimplicare şi proiectarea unei soluţii bazate pe un concept acceptabil de justiţie - şi o perspectivă praxiologică asupra negocierii, ce cuprinde o negocierea opțiunilor pe tema negocierii confruntaţionale versus negocierea integrativă, prezentarea dilemei negocierii şi sfaturi practice negocierea opțiunilor un negociator.

Argumentele principale ce încurajează obține bitcoin organizaţiilor globale pentru menţinerea păcii sunt: o durată lungă în dreptul internaţional, accesul la resursele globale finanţe, trupe, logistică şi competenţa. Concluzia studiului de caz cuprins în această teză de licenţă a fost aceea că nu există nici o relaţie între numărul operaţiunilor conduse de actori non-UN şi numărul celor conduse de UN în conflictele interstate.

Deşi operaţiunile UN au prioritate, UN nu animă un trend pentru managementul conflictelor interstatale. Singura dificultate întâmpinată pe durata întocmirii prezentei lucrări este legată de insuficienţa datelor empirice privind unul din factorii cu o importanţa majoră cu efect asupra rezultatului folosite în studiul de caz. Această dificultate se referă la lipsa unui studiu empiric comparativ negocierea opțiunilor scară largă de pâna acum, care să fi încercat să analizeze gradul de dificultate al misiunilor şi care să denote o dovadă robustă a unei diferenţe în rata succesului în cadrul conflictului, care să se aplice fără restricţii de-a lungul timpului şi al spaţiului toate regiunile lumii.

Se poate concluziona de aici că, în timp ce datele teoretice sunt la îndemână, într-o cantitate care să permită analizarea şi trierea lor, bazele de date empirice pe această temă sunt încă caracterizate de lacune. De aceea, având în vederea dificultatea întâmpinată, îmi propun ca într-un viitor studiu să realizez o cercetare riguroasă negocierea opțiunilor va avea ca subiect principal de negocierea opțiunilor analiza gradului de dificultate al misiunilor desfăşurate de Naţiunile Unite, în comparaţie cu cel al misiunilor efectuate de organizaţii non-UN.

Prezenta teză de licenţă oferă o imagine de ansamblu asupra opţiunilor de pace promovate de diferite şcoli internaţionale de gândire, explorarea cauzelor emergenţei conflictului internaţional şi a factorilor care îl alimentează, precum şi implicaţiile acestuia la diferite niveluri socio-psihologic, societal şi descrierea opţiunea negocierii, ca metodă de rezoluţie a conflictului, analizând diferite abordări în practica negocierii.

De asemenea lucrarea cuprinde şi un studiu de caz, ce a denotat un răspuns negativ la întrebarea centrală spre care s-au concentrat întregile demersuri analitice, şi anume, dacă există o contradicţie sau o competiţie între activităţile de menţinere a păcii regionale şi cele mondiale. Pentru întocmirea lucrării au fost folosite diverse referinţe biblliografice din literatura de specialitate.

  • Orice câștiguri pe internet fără investiții
  • Cursuri de venituri din rețea

Pentru a oferi o perspectivă cât mai actuală asupra subiectului, am încercat să folosesc în mare măsură surse bibliografice cât mai recente, ce etalează noi abordări ale dinamicii conflictului şi a opţiunii de negociere, fundamentate în mare parte negocierea opțiunilor studii şi teorii mai vechi, actualizate însă, în conformitate cu circumstanţele actuale ce negocierea opțiunilor contextul conflictual în care se găseşte sistemul internaţional. Fundamentul informaţiilor empirice din cadrul studiului de caz a fost constuit de materiale bibliografice editate de UN.

Prezenta teză de licenţă este unica de acest gen din rândul lucrărilor de specialitate care comprimă patru chestiuni esenţiale derivate din tema păcii în relaţiile internaţionale: o descriere a alternativelor de pace în viziunea a patru şcoli internaţionale de gândire, o abordare a conflictului internaţional şi a diferitelor implicaţii pentru rezoluţia acestuia, o perspectivă practică a negocierii internaţionale şi un studiu de caz ce încearcă să indice actorul care ar trebui să se ocupe de menţinerea păcii internaţionale.

De asemenea, lucrarea oferă o perspectivă practică şi pragmatică, în lumina soluţionării cu succes a conflictelor internaţionale, prin practicarea unui proces de negociere funcţional şi adcevat tipului de conflict.

Opţiuni de menţinere negocierea opțiunilor păcii în perspectiva şcolilor internaţionale de gândire Ce este pacea? Aceasta întrebare merită un răspuns concret. În termeni anglo-saxoni, individul este plasat înaintea statului, cu toate că în câteva variante continentale, se pare că individul este subordonat statului. S-ar putea să fie un consens liberal asupra păcii, dar sunt multe alte probleme tehnice, politice, economice, sociale şi intelectuale care se menţin, iar universalitatea păcii liberale post Război Rece este încă contestată în termeni de componente şi metode de la intervenţia militară la rolul Negocierea opțiunilor, organizaţiilor internaţionale, agenţiilor şi instituţiilor financiare internaţionale utilizate pentru a o construi.

O perspectivă de gândire despre pace comun utilizată este incursiunea istorică. Pacea liberală este sistemul de referinţă la care acum întreaga lume se raportează, în dimensiunile sale multiple şi există un vid in termenii teoretizării unor concepte alternative de pace.

102 Pages, Grade: 1

În relaţiile internaţionale contemporane este aşteptată o versiune ambiţioasă de pace, care include negocierea opțiunilor la nivelul domestic, regional şi global, o distribuţie echitabilă şi meritocrată a resurselor sociale, politice şi economice, perspective ascensionale pentru populaţia globală, respect şi asistenţa pentru ceilalţi.

Controversa în ceea ce priveşte pacea, teoretizarea acesteia, metodele, ontologia şi epistemologia păcii stă la baza relaţiilor internaţionale şi a acestui capitol. Se concentrează asupra implicaţiilor sale pentru conceptualizarea păcii, care a condus la o discuţie despre etică, interdependenţă şi transnaţionalism. Tradiţia idealistă este des considerată a fi tradiţia fondatoare a relaţiilor internaţionale.

' + pleaseWaitMessage + '

Mulţi teorişti au văzut susţinerea şi dezvoltarea Ligii Naţiunilor sau a altor organizaţii internaţionale ulterioare ca, mai degrabă, pragmatică decât utopică[6].

Gândirea idealistă a oferit posibilitatea unei păci unice, în care toate conflictele s-ar negocierea opțiunilor. Liberalismul, prin extensie, a oferit posibilitatea unui progres linear şi ineluctabil, care ar conduce, eventual, spre împlinirea cum se obține profit pe opțiuni binare păci.

Contribuţiile idealiste la dezbaterea pe tema păcii erau mai ambiţioase decât cele aparţinând tradiţiei realiste şi mult mai nuanţate şi mai pragmatice decât se credea.

În acest sens tradiţia idealistă a fost receptată ca eminamente practică decât utopică, reflectând asupra ontologiei păcii şi armoniei. Organizaţiile internaţionale ale statelor suverane, în acest caz Liga Naţiunilor, a fost centrală agendei idealiste, deşi era recunoscut că spiritul de organizaţie internaţională internaţionalism, democraţie şi tranzacţie s-ar putea să fi fost mai important decât organizaţia propriu-zisă. Această agendă idealistă s-a inspirat şi a reflectat gândirea liberală timpurie, din care emerg trei curente principale.

This may be achieved e. Favourable is a sequential approach. Here one starts negotiations with the less favoured partners and proceed negotiations with the preferred option afterwards.

John Locke s-a concentrat pe individualism, iar Jeremy Negocierea opțiunilor pe utilitarism; Adam Smith a furnizat fundamentele argumentative pentru tranzacţii libere şi pacifism; opțiune garantată Kant a dezvoltat internaţionalismul republican. Idealiştii şi liberalii pretind că războiul nu captează interesul oamenilor care operează sub premiza armoniei şi cooperării, a asumării pluralismului politic, a democraţiei şi a unei distribuţii extinse ale drepturilor şi responsabilităţilor, considerând aceste elemnte ca fiind cruciale pentru menţinerea păcii în relaţiile internaţionale.

scrie o recenzie despre opțiuni sincer despre opțiunile binare

Încorporate aici sunt ideile asociate liberalismului economic, derivate de la Adam Smith. Liberalismul efectiv a dezvoltat o importanţă morală a indivizilor liberi într-un contract social cu o conducere reprezentativă, încadrat de instituţii democratice şi transparente.

Nu ar trebui să existe autoritate arbitrară, ci presă liberă şi discurs liber, egalitate în faţa legii şi drept la proprietate. Drepturile sociale şi economice la bunăstare sunt de asemenea o preocupare, deşi aceasta este balansată de tendinţa de a evita statele puternic centralizate. Idealiştii şi liberalii contribuie la aceasta, oferind o epistemologie pozitivă a păcii[14] şi suport negocierea opțiunilor şi normativ.

Locke, unul dintre părinţii liberalismului modern, a văzut motivul uman ca o traducere juxtalineară a controlului stării naturale. Crucial pentru el a fost evoluţia unui contract social, prin care cetăţeni şi reguli au dezvoltat roluri negocierea opțiunilor mutuale, cu scopul predefinit de protejare a existenţei, a libertăţii şi proprietăţii private.

Este elocventă pentru o abordare comună, impetuos împărtăşită de către idealişti şi liberali, pentru a negocierea opțiunilor epistemologia negativă şi ontologia realismului. Idealiştii şi liberalii pledează pentru crearea instituţiilor şi dispozitivelor de securitate pentru protejarea normelor cheie şi susţinerea indivizilor, consolidând astfel contractul social care prezervă statul.

Gândirea kantină pentru opțiunile binare o etică cosmopolită emergentă[17] ce formează baza unor proiecte europeane de pace. Via astfel de proiectea fost un pas scurt către ideea unui Parlament European embrionic. Acest eveniment catastrofal a generat, decisiv, o concluzie primii mari dezbateri in relaţiile internaţionale, care a fost efectiv în favoarea realismului.

Totuşi, idealismul şi liberalismul erau să vină împreună pentru a forma un hibrid, care încorporează şi elemente ale formei pragmatice a pacifismului. Idealismul a furnizat fundamentul pentru această mişcare, care a fost păstrată cu sfinţenie în sistemul liberal — internaţional care s-a manifestat după Congresul de la Viena la un nivel instituţional şi a influenţat emergenţa dreptului internaţional şi a drepturilor omului.

Idealismul a oferit un ideal intelectual de formă a păcii, pe care liberalismul l-a păstrat cu evlavie într-un contract social lockean şi într-un sistem internaţional de pace kantian. După primul război mondial, succesiunea idealismului a continuat în abordări moderate ale variantelor liberalismului, care este general asociat cu individualism, libertate şi limitări general acceptate, definite şi politizate într-un sistem ierarhic.

Idealismul conduce către exegeze liberale a politicilor internaţionale, iar viziunea liberalismului asupra păcii pretinde aproximarea utopianismului inerent în înţelegeri idealiste a păcii, dar şi recunoaşterea pericolului războiului şi a agresiunii. Acum, este clar că hibridul constituit din idealism, pacifism şi liberalism a oferit un cadru progresiv formidabil pentru pace.

Acesta aspiră neezitant către oferirea unei epistemologii pozitive păcii — chiar dacă există o tensiune internă asupra plauzibilităţii unei ontologii a păcii — care a fost adoptă în termeni ideologici, metodologici şi negocierea opțiunilor de multe state contemporane cu precădere în vestorganizaţii internaţionale, agenţii multe din familia UN, EU şi World Bank şi oficiali.

A fost capabil să vadă dincolo de starea naturală şi să se angajeze în contextul înaintării de soluţii practice la problemele relaţiilor internaţionale. Această abordare a păcii oferă negocierea opțiunilor soluţie practica şi ontologică pozitivă. Pe de altă parte, acesta nu a fost neproblematic, după cum a fost precedent precizat în capitolul curent.

Bachelor Thesis, 2009

În următorul capitol va fi studiată versiunea realistă a păcii, incluzând dezbaterea în privinţa puterii, centricitatea statului şi violenţei. Teoria internaţională este teoria supravieţuirii. Dacă versiunea idealistă şi liberalistă a oferit o epistemologie pozitivă a păcii, realismul a oferit una negativă, bazată pe supravieţuire şi pacea învingătorului. Versiunea emergentă a păcii şi a sustenabilităţii sale sunt dependente de hegemonia învingătorului.

Best alternative to a negotiated agreement

Negocierea opțiunilor percepe relaţiile internaţionale ca o permanentă stare de conflict, ce nu poate fi depăşită decât de Leviathan. Potrivit lui Wight, statul asigură supravieţirea într-un sistem de anarhie internaţională, iar securitatea unora, inevitabil, înseamnă insecuritatea altora.

Astfel, nu poate fi stabilită o bunăstare şi securitate generală. Acum, realismul negocierea opțiunilor acest mediu — o stare naturală — ca bază pentru relaţiile internaţionale via unei interpretări specifice a unei serii apreciabile de gânditori. Potrivit acestei perspective, realismul apare atât anacronistic, cât şi silenţios în ceea ce priveşte conceptul de pace. Conceptualizatea păcii în viziunea gânditorilor realişti subliniază respingerea unei etici universale a păcii şi acceptarea unei înţelegeri limitate a păcii în interiorul frontierelor statelor, proiectată de actorii puternici, în strânsă concordanţă cu interesele acestora.

În cadrul tradiţiei realiste există şi o versiune implicită a păcii, inaccesibilă şi probabil, indezirabilă din cauza schimbului său — dominanţă pentru securitate. La cel mai de bază nivel, dezbaterea realistă reprezintă pacea ca absenţa violenţei deschise între statele egocentriste, dar nu şi absenţa ameninţării.

S02 Ep05 - Practica: de ce viitorul aparține celor care nu se opresc din învățat

Potrivit lui Hobbes, legea naturii pretinde că negocierea opțiunilor umană încearcă să găsească pacea, care se bazează pe constituirea contractelor. Rezultă o pace limitată, bazată pe supravieţuire şi refugierea către negocierea opțiunilor unui singur stat — sau a unei alianţe de state, ceea negocierea opțiunilor este poate mult mai familiar cu imperialismul.

Aceasta va implica o luptă constantă pentru hegemonie. În opțiuni binare fără cont demo de depunere, în practică, statele sunt subiectul unei păci interne ce poate fi auto-susţinută, viabilă şi cuprinzătoare, chiar dacă este sever constrânsă de necesitatea statului de a fi angrenat într-un război cu celelalte state, fie pentru supravieţuire, fie pentru atingerea unor interese superioare. Gândirea realistă s-a aflat sub presiune din cauză că pacea oferită era negocierea opțiunilor în condiţiile creşterii numărului de actori în înteriorul statului şi a reprezentanţilor statului.

A apărut o înţelegere a relaţiilor internaţionale bazată pe progres raţional, în care se considera că umanitatea trebuie să progreseze spre un ideal mai mult sau mai puţin utopic via unei creşteri în interdependenţă, drept internaţional, actori nonstatali, propagandă şi lobby pentru dezarmare, încetăţenire şi drepturile femeilor.